Cetatea Martinuzzi – Penitenciarul Gherla la 1898

penitenciar gherla1898 szamosujvar martinuzzi castel cetateCetatea Martinuzzi, ridicată la 1540.

Soliman Magnificul îl numeste pe George Martinuzzi, episcop de Oradea, ca guvernator al Principatului Transilvaniei, în 1541.

Principatul este recunoscut de imperiul otoman ca stat cvasi-independent.

In 1785, Iosif al II-lea desemnează cetatea Gherlei “Carcer Magni Principatus Transilvaniae”, aceasta devenind închisoare.

De la 1 ianuarie 1787 sunt aduşi primii deţinuţi.

In 1859 se demolează zidurile care apărau cetatea de duşmani, construindu-se în locul lor o clădire cu două etaje şi acoperiş de tablă (locuinţa directorului).

De la 1 mai 1913, închisoarea devine Institutul de corecţie (preventiv) pentru minori, iar deţinuţii sunt trimişi la alte închisori, iar din 1940 redevine penitenciar.

Gherla, 1992 – deţinuţii votează în penitenciar

penitenciar gherla detinuti votare alegeriEchipaţi în celebrele ţinute în dungi, deţinutii cu drept de vot din Penitenciarul Gherla voteaza în conditii speciale, la alegerile din România anului 1992.

Faimoasele haine dungate, simbol al ruşinii şi al gratiilor în spatele cărora erau cazaţi, au fost eliminate ulterior pentru că le cauzau puşcăriaşilor „umilință și iritare constantă”.

30-31 august 1990 – revolta deţinuţilor din Penitenciarul Gherla – GALERIE FOTO+VIDEO

Despre revolta din august 1990 a detinutilor din penitenciarul Gherla s-a scris foarte putin. Era la scurta vreme dupa ce romanii gustau libertatea si fiecare o intelegea in felul lui.

In vara anului 1990 s-au declansat actiuni ale detinutilor din mai multe penitenciare din tara. Pe 30 august 1990, cativa zeci de persoane private de libertate s-au baricadat in interiorul Penitenciarului Gherla si au iesit pe acoperis. Au luat ostatec cu ei un angajat al puscariei, pe care amenintau sa-l arunce in cap daca nu li se indeplinesc doleantele.

Noaptea au petrecut-o scandand „Vrem libertate!”, „Jos comunismul!”, „Sa vina Doina Cornea!”, „Sa vina Ion Ratiu!”, iar a doua zi au luat-o de la capat.

Capul rebeliunii era un barbat pe nume Domokos Karoly, de 24 de ani, condamnat la 25 de ani pentru omor deosebit de grav.

Directorul de la acea vreme al penitenciarului, Vasile Rus, a vorbit intr-un interviu despre acele zile. El a povestit ca ciocnirile de la Targu Mures din martie 1990, care s-au dovedit ulterior a fi provocari, erau premergatoare revoltelor din penitenciar. La randul sau, Mircea Corabean, loctiitor comandant pentru servicii atunci, a rememorat acele momente, care au tinut un oras intreg cu sufletul la gura.

A doua zi s-a intervenit cu elicoptere, iar situatia a fost dezamorsata.

Afla mai multe despre ce s-a intamplat in august 1990 la Gherla, inclusiv marturia unui militar alflat in elicopterul care a intervenit la penitenciar AICI si AICI