Bonțida, 1964, pe vremea când Castelul nu era atât de „Electric”

Intrarea în 1944 bontida armata bonchidaCastelul Banffy de la Bonțida, într-un decor de iarnă, cu soldați, în 1964.

Continuă să citești Bonțida, 1964, pe vremea când Castelul nu era atât de „Electric”

Cetatea Martinuzzi – Penitenciarul Gherla la 1898

penitenciar gherla1898 szamosujvar martinuzzi castel cetateCetatea Martinuzzi, ridicată la 1540.

Soliman Magnificul îl numeste pe George Martinuzzi, episcop de Oradea, ca guvernator al Principatului Transilvaniei, în 1541.

Principatul este recunoscut de imperiul otoman ca stat cvasi-independent.

In 1785, Iosif al II-lea desemnează cetatea Gherlei “Carcer Magni Principatus Transilvaniae”, aceasta devenind închisoare.

De la 1 ianuarie 1787 sunt aduşi primii deţinuţi.

In 1859 se demolează zidurile care apărau cetatea de duşmani, construindu-se în locul lor o clădire cu două etaje şi acoperiş de tablă (locuinţa directorului).

De la 1 mai 1913, închisoarea devine Institutul de corecţie (preventiv) pentru minori, iar deţinuţii sunt trimişi la alte închisori, iar din 1940 redevine penitenciar.

Castelul Kornis, Mănăstirea, in foto de arhiva şi un film din 1940 – VIDEO

castel kornis 1940 manastirea szentbenedek kastelyMinunatul Castel Kornis de la Manastirea are o istorie de peste 400 de ani.

Din pacate, pe masura trecerii timpului, constructia s-a degradat, iar azi a mai ramas in picioare o mica parte. Decaderea continua pe zi ce trece

video: scurta istorie a castelului in fotografii din perioada 1865-1990

Frumusetea locurilor a facut ca in 1941, aici sa fie turnat filmul „Tanz mit dem Kaiser” (Dans cu Imparatul), o poveste de dragoste. Filmul a fost descoperit intamplator de neobositul profesor Sorin Borodi din Dej.

Tanarul imparat Iosif al II-lea al imperiului Austro-Ungar nu era preocupat de casatorie si romanţe si de fiecare data cand mama sa ii aranja intalniri cu cele mai de vaza domnisoare, Iosif gasea cate un pretext pentru a le evita.

In povestea din film, imparatul se afla intr-o vizita cu prietenul sau de incredere, von Kleber.  Lucrurile se complica atunci cand von Kleber, dandu-se drept imparat pentru ca Iosif sa nu fie recunoscut, se indragosteste de Cristina, cea care avea grija de proprietatea lor.

La scurt timp, Cristina ii scrie imparatului, insa scrisoarea ei ajunge la mama acestuia. Aceasta este mai bucuroasa ca niciodata sa afle ca fiul ei se va insura, astfel ca o invita pe domnisoara la curtea imperiala.

Filmul este in limba germana si da ocazia redescoperirii Castelului Kornis, in atmosera de acum 75 de ani.

 

VIDEO 3D de senzaţie: cum arăta Castelul Martinuzzi de la Gherla pe la 1600

cetate castel 3dIstoricii spun că la 1540,  în locul unei vechi cetăţi – Gerlahida, se construieşte una nouă, Újvár (Cetatea Nouă), care, fiind aşezată în apropierea Someşului, capătă denumirea de Szamos-Újvár (in limba maghiara).

Cetatea era in proprietatea vistiernicului regal Gheorghe Martinuzzi, după care a primit şi numele: „Cetatea Martinuzzi”.

Un canal alimentat cu apa din Somesul Mic inconjura cetatea, pentru a nu permite raufacatorilor sa patrunda inauntru.

Pe la 1607, Gherla era prezentată astfel: pe poarta exterioară se află un lanţ lung şi două funii care slujesc pentru ridicarea podului mobil (probabil că şi în vechea cetate Gerlahida accesul se făcea pe un pod, de unde provine şi partea a doua a denumirii [hida – podul]). Deasupra porţii se găseşte o casă cu cuptor; în podul ei, între patru creneluri, sunt aşezate treizeci şi două de săcăluşuri. Dincoace de poarta exterioară, lângă zidul de împrejmuire, sunt aşezate două şiruri de case, între ele o bucătărie mare, pentru dărăbani.

cetate gherla castel martinuzzi 1605Urmează cetatea interioară; şirul de jos este alcătuit din cinci case cu cuptor, urmate de o pulberărie (aici se păstra probabil praful de puşcă). Pe un alt șir se găseşte casa clucerului, a tunarului, casa brutarului. Peste drum de ele se afla turnul. Pe şirul de sus, deasupra porţii interioare, se găsesc două case care comunică, alături de ele două case pentru păstrarea cărbunilor, iar lângă ele „palatul cel mare“ cu cuptor, masă, bufet, o laviţă lungă şi jilţuri; fereastra este acoperită cu hârtie. Alături se află palatul cel vechi al curţii. Urmează încă vreo cinci case cu cuptor. Turnurile cetăţii sunt: un bastion de pământ, o şură pentru tunuri, o armurărie, o capelă mică şi o clopotniţă.(¹)

Un clip video permite privitorului sa isi faca o idee foarte apropiata de realitate despre cum arata cetatea la acea vreme. Constructia 3D din film, care reda in fapt o alta cetate de la acea vreme, este similara cu cea de la Gherla, cum de altfel erau mai multe cetati in perioada respectiva.


¹ Orasul liber regal Gherla, Kristof Szongott, 1901, traducere de Andrea Ghita, Editura Ararat, 2014; video: cetatea Onod din Ungaria, de Zsolt Fodor