Gherla, iarna 1990, centrul oraşului, catedrala armenească

gherla 1990 biserica armeneascaO fotografie din iarna anului 1990, în luna ianuarie, în centrul oraşului. După 27 de ani, parcă totul e la fel. Sau nu.

Intre timp, catedrala armeneasca, verde la acea vreme, a fost zugravita, s-a construit monumentul eroilor neamului langa rondul de flori din centrul parculetului, au aparut leaganele de lemn, luminitele de sarbatori si au disparut „moşii” de pe alei. Si a repornit ceasornicul din turnul cateralei.

Gherla, 1990, soseşte un camion cu ajutoare

gherla 1990 camion ajutoare franta strasbourg clujImediat dupa revolutia din decembrie 1989, in Romania, ca si la Gherla, au inceput sa soseasca camioane intregi cu ajutoare.

Din Franta, Germania, Austria, Elvetia, Suedia, Danemarca, Olanda, Italia, oameni inimosi si asociatii de caritate, au simtit ca trebuie sa fie alaturi de romanii care au avut parte de lipsuri in timpul regimului comunist.

Masini incarcate cu alimente, haine si bunuri de larg consum au sosit periodic in oras, la primarie, scoli sau biserici.

foto: un camion de la Strasbourg (Franta), in fata primariei Gherla, in 1990

Intr-un proces verbal al unei sedinte a conducerii primariei Gherla din data de 9 noiembrie 1990 se mentiona:

„In vederea inventarierii ajutoarelor aflate in stoc la sediul primariei, de la fostul CPUN Gherla, se stabileste a se inventaria pana la data de 14.XI a.c. de catre urmatoarea comisie: Riti Dorina – contabil principal, presedinte; Moldovan Ioan – autoritatea tutelara, membru, Coroian Simion – autoritatea tutelara, membru; Apahidean Mircea – din partea spitalului; Waller Iuliu – Coop. Consum.

Obiectele de imbracaminte se vor distribui persoanelor aflate in evidenta autoritatii tutelare, iar maruntisurile (sapunuri, spreiuri, colonie) la copiii muncitorilor de la serviciile organizate, industria mica, intretinere, PSI, portari si gradinite de copii. Actiunea se va incheia pana la data de 1.XII.90.”

Intr-un proces verbal din 23 noiembrie 1990, viceprimarul de la acea vreme, Romulus Mirza, vorbind despre vizita unei delegatii suedeze cu scopuri umanitare la casele de copii scolari si prescolari din Gherla, spune ca oaspetii „se declara nemultumiti deoarece primaria nici nu stie cand s-au primit ajutoare si in ce constau acestea. Face precizarea ca de fiecare data sa fie anuntata primaria de primirea ajutoarelor pentru ca acestea sa fie distribuite unde trebuie si cum trebuie”.

In acelasi proces verbal se mai scrie ca „in oras circula diferite zvonuri cu privire la modul de distribuire a ajutoarelor, ca au fost sustrase, furate si date la persoane care nu erau nevoiase”.

Seica Maria, directoarea Casei de copii spunea in aceeasi sedinta ca „s-au primit ajutoare de la Crucea Rosie Germana. Lucrurile care nu s-au potrivit copiilor au fost distribuite persoanulului unitatii. Am primit masini de spalat”.

Vasile Bondor, directorului caminului de batrani, declara ca s-a „primit un congelator si o masina de spalat, de asemenea haine, incaltaminte indestulatoare. Cele care ne-au prisosit le-am dat oamenilor saraci din oras si din satele componente”.

Primarul Oltean Gh. Serban spunea, la randul sau, „sa se aiba grija cum si la cine se distribuie aceste ajutoare, pentru ca se creaza tot felul de discutii si se primesc foarte multe reclamatii, cum si la cine s-au distribuit aceste ajutoare. Primaria are interesul sa se faca un inventar corect al ajutoarelor, pentru ca atunci cand sunt reclamatii sa se poata verifica.”

O luna mai tarziu, tot intr-un proces verbal al sedintei de la primarie, se preciza ca „pe viitor, ajutoarele primite se vor repartiza prin Asociatia de Ajutor „Dacia”, cu exceptia celor primite cu destinatie. Primaria isi rezerva dreptul, in conditiile legii, de a verifica corectitudinea receptiei marfii si in anumite situatii de a dispune repartizarea anumitor bunuri pentru anumiti beneficiari, persoane fizice sau juridice”.

Castelul Kornis, Mănăstirea, in foto de arhiva şi un film din 1940 – VIDEO

castel kornis 1940 manastirea szentbenedek kastelyMinunatul Castel Kornis de la Manastirea are o istorie de peste 400 de ani.

Din pacate, pe masura trecerii timpului, constructia s-a degradat, iar azi a mai ramas in picioare o mica parte. Decaderea continua pe zi ce trece

video: scurta istorie a castelului in fotografii din perioada 1865-1990

Frumusetea locurilor a facut ca in 1941, aici sa fie turnat filmul „Tanz mit dem Kaiser” (Dans cu Imparatul), o poveste de dragoste. Filmul a fost descoperit intamplator de neobositul profesor Sorin Borodi din Dej.

Tanarul imparat Iosif al II-lea al imperiului Austro-Ungar nu era preocupat de casatorie si romanţe si de fiecare data cand mama sa ii aranja intalniri cu cele mai de vaza domnisoare, Iosif gasea cate un pretext pentru a le evita.

In povestea din film, imparatul se afla intr-o vizita cu prietenul sau de incredere, von Kleber.  Lucrurile se complica atunci cand von Kleber, dandu-se drept imparat pentru ca Iosif sa nu fie recunoscut, se indragosteste de Cristina, cea care avea grija de proprietatea lor.

La scurt timp, Cristina ii scrie imparatului, insa scrisoarea ei ajunge la mama acestuia. Aceasta este mai bucuroasa ca niciodata sa afle ca fiul ei se va insura, astfel ca o invita pe domnisoara la curtea imperiala.

Filmul este in limba germana si da ocazia redescoperirii Castelului Kornis, in atmosera de acum 75 de ani.

 

30-31 august 1990 – revolta deţinuţilor din Penitenciarul Gherla – GALERIE FOTO+VIDEO

Despre revolta din august 1990 a detinutilor din penitenciarul Gherla s-a scris foarte putin. Era la scurta vreme dupa ce romanii gustau libertatea si fiecare o intelegea in felul lui.

In vara anului 1990 s-au declansat actiuni ale detinutilor din mai multe penitenciare din tara. Pe 30 august 1990, cativa zeci de persoane private de libertate s-au baricadat in interiorul Penitenciarului Gherla si au iesit pe acoperis. Au luat ostatec cu ei un angajat al puscariei, pe care amenintau sa-l arunce in cap daca nu li se indeplinesc doleantele.

Noaptea au petrecut-o scandand „Vrem libertate!”, „Jos comunismul!”, „Sa vina Doina Cornea!”, „Sa vina Ion Ratiu!”, iar a doua zi au luat-o de la capat.

Capul rebeliunii era un barbat pe nume Domokos Karoly, de 24 de ani, condamnat la 25 de ani pentru omor deosebit de grav.

Directorul de la acea vreme al penitenciarului, Vasile Rus, a vorbit intr-un interviu despre acele zile. El a povestit ca ciocnirile de la Targu Mures din martie 1990, care s-au dovedit ulterior a fi provocari, erau premergatoare revoltelor din penitenciar. La randul sau, Mircea Corabean, loctiitor comandant pentru servicii atunci, a rememorat acele momente, care au tinut un oras intreg cu sufletul la gura.

A doua zi s-a intervenit cu elicoptere, iar situatia a fost dezamorsata.

Afla mai multe despre ce s-a intamplat in august 1990 la Gherla, inclusiv marturia unui militar alflat in elicopterul care a intervenit la penitenciar AICI si AICI