Gherla, la ștrand în 1984

De la mijlocul anilor ’80 s-a deschis pentru locuitorii din Gherla noul ştrand, în parcul mare, lângă Someş.

Era perioada de transformare a oraşului, când demolările de case pentru construcţia de blocuri era în toi mai peste tot. Dacă aveai cumva ghinionul să locuieşti într-o casă unde un arhitect prea destoinic gândea că s-ar putea face un bloc de locuit, erai pierdut. Casă era demolată şi erai mutat la bloc cu forţa.

Continuă să citești Gherla, la ștrand în 1984

Gherla, 1970 – Restaurantul Transilvania – Complexul Comercial

restaurnat transilvania gherla catangaMai multe case vechi au fost demolate  la Gherla spre sfârşitul anilor ’60 pe strada Bobâlna pentru a face loc „modernizării”.

S-a construit  aici Restaurantul Transilvania, cunoscut de localnicii vremurilor trecute sub numele „Catanga”. Lângă el, un bar-bufet, iar alăturat, Complexul Comercial Transilvania, în 1969, aşa dupa cum se observă anul inscripţionat pe una dintre treptele interioare ale clădirii. La parterul clădirii cu doua etaje era o cofetărie.

Continuă să citești Gherla, 1970 – Restaurantul Transilvania – Complexul Comercial

Sărbători armeneşti la Gherla de-a lungul timpului – GALERIE FOTO

Sărbătoarea Sf. Grigore Luminatorul la Gherla, în prima jumătate a secolului X, în fotografii de colecţie.

La acea vreme, catedrala armenească din centrul oraşului era flancată de statuile din piatră ale celor 12 apostoli.

Continuă să citești Sărbători armeneşti la Gherla de-a lungul timpului – GALERIE FOTO

Gherla, primăria pe la 1910

primarie gherla 1910Actuala clădire a primăriei a fost construită la începutul anilor 1900. In locul ei se afla înainte o casă în stil baroc, care a fost demolată.

In fotgrafia de acum peste 100 de ani, datată aproximativ 1910, mai apare în partea dreaptă încă o casă, care a fost demolată şi ea pe la sfârşitul anilor ’30. In locul ei s-a construit fosta clădire a poştei, în stil cubic.

Continuă să citești Gherla, primăria pe la 1910

Cetatea Martinuzzi – Penitenciarul Gherla la 1898

penitenciar gherla1898 szamosujvar martinuzzi castel cetateCetatea Martinuzzi, ridicată la 1540.

Soliman Magnificul îl numeste pe George Martinuzzi, episcop de Oradea, ca guvernator al Principatului Transilvaniei, în 1541.

Principatul este recunoscut de imperiul otoman ca stat cvasi-independent.

In 1785, Iosif al II-lea desemnează cetatea Gherlei “Carcer Magni Principatus Transilvaniae”, aceasta devenind închisoare.

De la 1 ianuarie 1787 sunt aduşi primii deţinuţi.

In 1859 se demolează zidurile care apărau cetatea de duşmani, construindu-se în locul lor o clădire cu două etaje şi acoperiş de tablă (locuinţa directorului).

De la 1 mai 1913, închisoarea devine Institutul de corecţie (preventiv) pentru minori, iar deţinuţii sunt trimişi la alte închisori, iar din 1940 redevine penitenciar.

Gherla, 1978 – lucrări agricole pe dealurile din jurul oraşului

Sfârşitul anilor ’70. Ogoarele erau arate până la ultima bucăţică de pământ. Erau vremurile când în România, importul de cereale, legume sau fructe era o noţiune necunoscută.

Gherla devenise în scurt timp un oraş industrializat, prin combinatul de prelucrare a lemnului, fabrica de sticlă, fabrica de spirt, Formaţia de Construcţii Montaj etc. In agricultură erau cuprinsă până în 1989 doar 10% din forţa de muncă a oraşului.

Funcţionau aici unităţile agricole I.A.S. (întreprindere agricolă de stat) cu o fermă legumicolă şi una mixtă; C.A.P. (cooperativa agricolă de producţie) Hăşdate, S.M.A. (staţiunea de maşini agricole) şi Secţia mecanică a C.A.P. Hăşdate.

I.S.C.I.P. Bonţida avea pe teritoriul oraşului o fermă de porci cu 15.000 de capete.

Agricultura oraşului era deservită de aproape 700 de oameni, revenind 23 de muncitori la 100 de hectare.

După 1990, IAS-urile si CAP-urile s-au desfiinţat, o mare parte a suprafeţelor au fost retrocedate proprietarilor, iar o parte dintre ele au fost vândute.¹

¹ Gherla – Istorie, cultură, spiritualitate, Ioan Câmpean, Casa Cărţii de Stiinţă, Cluj-Napoca, 2011

Gherla, 1984 – blocuri şi magazine. Se pregătea o nouă demolare

Mijlocul anilor ’80 la Gherla a fost dominat de lucrarile de constructie de blocuri in centrul orasului.

O fotografie din 1984 surprinde ultimele zile ale cladirilor vechi de pe strada Avram Iancu, demolate in 1985 (pe partea dreapta, in imagine). In locul lor au fost construite blocuri de locuinte, pana in anul 1988.

La inceputul anilor ’60 fusese demolat sirul vechi de case de pe partea stanga de pe aceeasi strada, pentru a face loc celui mai lung bloc din Gherla, de 110 metri, construit in 1966. Acesta a blocat iesirea strazii Closca spre strada Avram Iancu.

Planurile din acei ani, pastrate in arhive, arata ca se pregatea demolarea in continuare a cladirilor, spre centrul orasului.

Institutul de Cercetare si Proiectare al Judetului Cluj intocmise proiectul, dar inceperea executiei a fost sistata in decembrie 1989.

Era intocmita documentatia de expropiere si demolare pentru imobilele din str. Mihai Viteazu nr. 2, Piata Libertatii nr. 3, strada Avram Iancu, tot ce a mai ramas din ea si str. Dragos Voda nr. 2. ¹

foto jos: acelasi loc, dupa 30 de ani

gherla strada avram iancu blocuri

¹ Armenopolis oras baroc, Virgil Pop, Editura Accent, 2012, p. 241

Gherla, 2006: angajaţii de la fabrica de sticlă au blocat şoseaua

gherla fabrica de sticla 2006 protest greva clujEra 30 ianuarie 2006. Angajatii de la fabrica de sticla, inchisa cu cateva luni inainte, au blocat soseaua la iesirea din Gherla, nemultumiti ca au ramas fara loc de munca.

La acea vreme, varianta ocolitoare pe la Bunesti era un drum amarat de ţară, iar protestatarii au considerat ca trebuie sa treaca la forme mai agresive de exprimare a nemultumirilor, cu speranta ca cineva se va uita si la ei. A fost in zadar.

Fostii angajati aveau salarii bune si multi luasera credit de la banca pentru a-si cumpara case ori masini. Inchiderea fabricii le-a spulberat visele si i-a trezit la realitatea cruda: unde sa lucreze? O parte s-au angajat la Sortilemn, iar altii au luat fortat drumul Clujului.

In iarna lui 2006 au blocat de mai multe ori soseaua, obligand soferii sa-si gaseasca alta cale pentru a ajunge la Cluj sau la Dej. Rezultatul a fost insa zero.

Sticla racita in cuptoarele ramase fara gaz, din cauza neplatii facturilor, a ramas tot acolo, pana in ziua de azi.

Mediafax, 30.01.20006: „Circa 100 de muncitori de la fabrica de sticla Somvetra din Gherla, aflati in somaj tehnic din noiembrie, blocheaza, luni 30 ianuarie 2006, soseaua nationala E58, in centrul Gherlei, pe trecere de pietoni, in jur de 5 ore. 12 dintre ei sunt in greva foamei.”

gherla fabrica de sticla 2006 protest greva cluj

foto: Mediafax

Gara din Gherla, iarna 1941. „Taxi” cu trăsura

gara gherla 1941 szamosujvarAşa arăta gara veche din Gherla, prin iarna lui 1941.

Clădirea a fost bombardată în octombrie 1944 şi apoi refacută. La acea vreme, „taximetria” se făcea cu trăsura.

In fotografia a doua, cateva magazine de pe cealalta parte a drumului, intre care unul de vin si bere. Cladirile respective au fost demolate in anii ’60.

– imagini din colectia Kasza Antal –
gherla 1941 szamosujvar