Gherla și blocurile – când s-a construit blocul tău

Primul bloc ridicat la Gherla este cel de lângă Judecătorie, pe strada Bobâlna.

1959 este anul în care s-a dat startul ridicării de blocuri de locuințe în oraș. Cele mai multe s-au construit între 1965-1988, în perioada de glorie a comunismului lui Nicolae Ceaușescu: 130 de blocuri, cu peste 4,000 de apartamente.

După blocul de lângă Judecătorie, din 1959, a urmat al doilea bloc, pe strada Mihai Eminescu, în apropiere de Profi, în 1961. Au urmat cele trei blocuri din spatele catedralei armenesti din centrul orașului, în același an.

Continuă să citești Gherla și blocurile – când s-a construit blocul tău

Petrecere la Gherla acum 10 ani, în club X-tacy – VIDEO

Era anul 2007 când încă la Gherla se mai petrecea în weekend.  Aproape de gară, pe strada Trandafirilor, lângă piață, a funcționat câțiva ani Clubul X-tacy.

Continuă să citești Petrecere la Gherla acum 10 ani, în club X-tacy – VIDEO

Bonțida, 1964, pe vremea când Castelul nu era atât de „Electric”

Intrarea în 1944 bontida armata bonchidaCastelul Banffy de la Bonțida, într-un decor de iarnă, cu soldați, în 1964.

Continuă să citești Bonțida, 1964, pe vremea când Castelul nu era atât de „Electric”

Gherla, la ștrand în 1984

De la mijlocul anilor ’80 s-a deschis pentru locuitorii din Gherla noul ştrand, în parcul mare, lângă Someş.

Era perioada de transformare a oraşului, când demolările de case pentru construcţia de blocuri era în toi mai peste tot. Dacă aveai cumva ghinionul să locuieşti într-o casă unde un arhitect prea destoinic gândea că s-ar putea face un bloc de locuit, erai pierdut. Casă era demolată şi erai mutat la bloc cu forţa.

Continuă să citești Gherla, la ștrand în 1984

Gherla, 1970 – Restaurantul Transilvania – Complexul Comercial

restaurnat transilvania gherla catangaMai multe case vechi au fost demolate  la Gherla spre sfârşitul anilor ’60 pe strada Bobâlna pentru a face loc „modernizării”.

S-a construit  aici Restaurantul Transilvania, cunoscut de localnicii vremurilor trecute sub numele „Catanga”. Lângă el, un bar-bufet, iar alăturat, Complexul Comercial Transilvania, în 1969, aşa dupa cum se observă anul inscripţionat pe una dintre treptele interioare ale clădirii. La parterul clădirii cu doua etaje era o cofetărie.

Continuă să citești Gherla, 1970 – Restaurantul Transilvania – Complexul Comercial

Gherla, 1978 – lucrări agricole pe dealurile din jurul oraşului

Sfârşitul anilor ’70. Ogoarele erau arate până la ultima bucăţică de pământ. Erau vremurile când în România, importul de cereale, legume sau fructe era o noţiune necunoscută.

Gherla devenise în scurt timp un oraş industrializat, prin combinatul de prelucrare a lemnului, fabrica de sticlă, fabrica de spirt, Formaţia de Construcţii Montaj etc. In agricultură erau cuprinsă până în 1989 doar 10% din forţa de muncă a oraşului.

Funcţionau aici unităţile agricole I.A.S. (întreprindere agricolă de stat) cu o fermă legumicolă şi una mixtă; C.A.P. (cooperativa agricolă de producţie) Hăşdate, S.M.A. (staţiunea de maşini agricole) şi Secţia mecanică a C.A.P. Hăşdate.

I.S.C.I.P. Bonţida avea pe teritoriul oraşului o fermă de porci cu 15.000 de capete.

Agricultura oraşului era deservită de aproape 700 de oameni, revenind 23 de muncitori la 100 de hectare.

După 1990, IAS-urile si CAP-urile s-au desfiinţat, o mare parte a suprafeţelor au fost retrocedate proprietarilor, iar o parte dintre ele au fost vândute.¹

¹ Gherla – Istorie, cultură, spiritualitate, Ioan Câmpean, Casa Cărţii de Stiinţă, Cluj-Napoca, 2011

Gherla, 1984 – blocuri şi magazine. Se pregătea o nouă demolare

Mijlocul anilor ’80 la Gherla a fost dominat de lucrarile de constructie de blocuri in centrul orasului.

O fotografie din 1984 surprinde ultimele zile ale cladirilor vechi de pe strada Avram Iancu, demolate in 1985 (pe partea dreapta, in imagine). In locul lor au fost construite blocuri de locuinte, pana in anul 1988.

La inceputul anilor ’60 fusese demolat sirul vechi de case de pe partea stanga de pe aceeasi strada, pentru a face loc celui mai lung bloc din Gherla, de 110 metri, construit in 1966. Acesta a blocat iesirea strazii Closca spre strada Avram Iancu.

Planurile din acei ani, pastrate in arhive, arata ca se pregatea demolarea in continuare a cladirilor, spre centrul orasului.

Institutul de Cercetare si Proiectare al Judetului Cluj intocmise proiectul, dar inceperea executiei a fost sistata in decembrie 1989.

Era intocmita documentatia de expropiere si demolare pentru imobilele din str. Mihai Viteazu nr. 2, Piata Libertatii nr. 3, strada Avram Iancu, tot ce a mai ramas din ea si str. Dragos Voda nr. 2. ¹

foto jos: acelasi loc, dupa 30 de ani

gherla strada avram iancu blocuri

¹ Armenopolis oras baroc, Virgil Pop, Editura Accent, 2012, p. 241

Gherla, iarna 1990, centrul oraşului, catedrala armenească

gherla 1990 biserica armeneascaO fotografie din iarna anului 1990, în luna ianuarie, în centrul oraşului. După 27 de ani, parcă totul e la fel. Sau nu.

Intre timp, catedrala armeneasca, verde la acea vreme, a fost zugravita, s-a construit monumentul eroilor neamului langa rondul de flori din centrul parculetului, au aparut leaganele de lemn, luminitele de sarbatori si au disparut „moşii” de pe alei. Si a repornit ceasornicul din turnul cateralei.

Gherla, 1990, soseşte un camion cu ajutoare

gherla 1990 camion ajutoare franta strasbourg clujImediat dupa revolutia din decembrie 1989, in Romania, ca si la Gherla, au inceput sa soseasca camioane intregi cu ajutoare.

Din Franta, Germania, Austria, Elvetia, Suedia, Danemarca, Olanda, Italia, oameni inimosi si asociatii de caritate, au simtit ca trebuie sa fie alaturi de romanii care au avut parte de lipsuri in timpul regimului comunist.

Masini incarcate cu alimente, haine si bunuri de larg consum au sosit periodic in oras, la primarie, scoli sau biserici.

foto: un camion de la Strasbourg (Franta), in fata primariei Gherla, in 1990

Intr-un proces verbal al unei sedinte a conducerii primariei Gherla din data de 9 noiembrie 1990 se mentiona:

„In vederea inventarierii ajutoarelor aflate in stoc la sediul primariei, de la fostul CPUN Gherla, se stabileste a se inventaria pana la data de 14.XI a.c. de catre urmatoarea comisie: Riti Dorina – contabil principal, presedinte; Moldovan Ioan – autoritatea tutelara, membru, Coroian Simion – autoritatea tutelara, membru; Apahidean Mircea – din partea spitalului; Waller Iuliu – Coop. Consum.

Obiectele de imbracaminte se vor distribui persoanelor aflate in evidenta autoritatii tutelare, iar maruntisurile (sapunuri, spreiuri, colonie) la copiii muncitorilor de la serviciile organizate, industria mica, intretinere, PSI, portari si gradinite de copii. Actiunea se va incheia pana la data de 1.XII.90.”

Intr-un proces verbal din 23 noiembrie 1990, viceprimarul de la acea vreme, Romulus Mirza, vorbind despre vizita unei delegatii suedeze cu scopuri umanitare la casele de copii scolari si prescolari din Gherla, spune ca oaspetii „se declara nemultumiti deoarece primaria nici nu stie cand s-au primit ajutoare si in ce constau acestea. Face precizarea ca de fiecare data sa fie anuntata primaria de primirea ajutoarelor pentru ca acestea sa fie distribuite unde trebuie si cum trebuie”.

In acelasi proces verbal se mai scrie ca „in oras circula diferite zvonuri cu privire la modul de distribuire a ajutoarelor, ca au fost sustrase, furate si date la persoane care nu erau nevoiase”.

Seica Maria, directoarea Casei de copii spunea in aceeasi sedinta ca „s-au primit ajutoare de la Crucea Rosie Germana. Lucrurile care nu s-au potrivit copiilor au fost distribuite persoanulului unitatii. Am primit masini de spalat”.

Vasile Bondor, directorului caminului de batrani, declara ca s-a „primit un congelator si o masina de spalat, de asemenea haine, incaltaminte indestulatoare. Cele care ne-au prisosit le-am dat oamenilor saraci din oras si din satele componente”.

Primarul Oltean Gh. Serban spunea, la randul sau, „sa se aiba grija cum si la cine se distribuie aceste ajutoare, pentru ca se creaza tot felul de discutii si se primesc foarte multe reclamatii, cum si la cine s-au distribuit aceste ajutoare. Primaria are interesul sa se faca un inventar corect al ajutoarelor, pentru ca atunci cand sunt reclamatii sa se poata verifica.”

O luna mai tarziu, tot intr-un proces verbal al sedintei de la primarie, se preciza ca „pe viitor, ajutoarele primite se vor repartiza prin Asociatia de Ajutor „Dacia”, cu exceptia celor primite cu destinatie. Primaria isi rezerva dreptul, in conditiile legii, de a verifica corectitudinea receptiei marfii si in anumite situatii de a dispune repartizarea anumitor bunuri pentru anumiti beneficiari, persoane fizice sau juridice”.