Gherla, iarna 1935 în parcul mare

1935 gherla iarna parcIernile nu mai sunt de cativa ani buni cum erau pe vremuri. Prima zapada cadea la inceputul lui decembrie, iar trei luni, pana pe la inceputul lui martie, era zapada serioasa.

Pe masura ce anii au trecut, iernile au devenit tot mai sarace in ninsori. De exemplu, in luna februarie 2016, la Gherla nu a fost zapada deloc.

foto: studio Bordan, Gherla

In fotografia de mai sus ne putem face o imagine despre cum arata parcul mare al orasului, intr-o iarna de prin 1935, iar mai jos, in acelasi loc, o „iarnă” din decembrie 2016.

2016 gherla parca iarna

Gherla, 1992 – deţinuţii votează în penitenciar

penitenciar gherla detinuti votare alegeriEchipaţi în celebrele ţinute în dungi, deţinutii cu drept de vot din Penitenciarul Gherla voteaza în conditii speciale, la alegerile din România anului 1992.

Faimoasele haine dungate, simbol al ruşinii şi al gratiilor în spatele cărora erau cazaţi, au fost eliminate ulterior pentru că le cauzau puşcăriaşilor „umilință și iritare constantă”.

Gherla, 1990 – coadă la ziare

centru gherla 1990 coada chiosc ziare restaurant inghetataDaca pana in 1989 cozile la magazinele alimentare erau ceva banal, imediat dupa revolutie acestea s-au mutat la chioscurile de ziare.

A avut loc o adevarata explozie a presei tiparite: au aparut zeci de ziare noi, care se vindeau ca painea calda. Cititorii erau avizi de informatie, iar la chioscurile din oras (in centru, la tutungerie, in piata garii, la gura parcului mare ori langa liceul „Petru Maior”) se facea coada dis-de-dimineata, inca dinainte de ora deschiderii.

Cine isi prelungea somnul risca sa ramana fara ziarul preferat, pentru ca in cateva zeci de minute se vindea totul. „Oare mai primiti azi ceva ziare?” era intrebarea disperata a celor care intarziau.

Aveau noroc cei care se aflau in relatii bune cu vanzatorii, pentru ca acestia mai puneau „de-o parte” ziarele, pentru cunoscuti. Fapta pentru care primeau chiar si un mic ciubuc.

Cu trecerea anilor, interesul pentru presa tiparita a scazut vertiginos. La aceasta a contribuit din plin internetul si dispozitivele mobile, care aduc informatia in orice loc si in orice moment.

Daca in anii ’80, cel mai mare ziar din Romania, organul PCR „Scanteia”, avea un tiraj de 1.500.000 de exemplare zilnic, iar ziarele aparute dupa ’90 vindeau zeci de mii de bucati in fiecare zi, pe masura ce mijloacele de informare in masa s-au inmultit si s-au modernizat, vanzarea ziarelor a scazut dramatic.

In 2016, cele mai citite ziare din Romania au ajuns sa fie tabloidele. Cotidianul „Click” are un tiraj de circa 100.000 de exemplare, iar „Libertatea, aproximativ 70.000 de exemplare zilnic. Pe locul trei se afla Gazeta Sporturilor, cu putin peste 30.000 de exemplare.

In aceste conditii, chioscurile de ziare s-au adaptat din mers si pentru a compensa lipsa de interes pentru ziare, au inceput sa vanda carti, produse de papetarie ori dulciuri, iar in final, cele mai multe s-au inchis.