Gherla, pe la 1890, pe ulita principala

gherla desen pictura 1890 Un desen anonim, datat 1896, dar realizat ceva mai devreme, pentru ca in 1893 a fost demolata primaria din centru, al carei acoperis se observa in piata centrala.

Suntem pe ulita principala (Strada Apei, la acea vreme, fiind prima strada aflata la dreapta Somesului).

In stanga, copii la gimnaziul armenesc, fosta Casa Laszloffy (dupa numele original armenesc Vasilian, maghiarizat), construita in 1747. Este una dintre cele doua case cu etaj ce nu se gasesc in piata centrala, alaturi de casa Karatsonyi.

La capatul strazii, pe partea dreapta, se observa biserica franciscana, care la vremea respectiva era ridicata doar pana la acoperis, fara cele doua turnuri frontale.

gherla 2016

Povestea podului peste calea ferată de la Gherla

pod pistruiatulPrimul tren a trecut prin Gherla in luna august a anului 1881. Era o proba pentru linia ferata proaspat construita. Inaugurarea oficiala a traseului Apahida – Gherla – Dej a avut loc cu festivitati, pe 1 septembrie 1881.

In ilustratele tiparite pe la 1900 nu apare un pod construit peste calea ferata, la Gherla. Abia dupa 1910-1915 apare in fotografii  podul care permitea trecatorilor sa traverseze liniile in siguranta.

gara 1916 gherla szamosujvar pod

foto 1: Gara Gherla, aproximativ 1915; foto 2: Gherla, vedere spre gara de pe deal, aproximativ 1942

gherla gara 1942

În 10 octombrie 1944, avioanele romanesti au bombardat gara, unde se afla o garnitură de tren germană, cu mai multe vagoane incarcate cu muniţie. Atat gara, cat si podul, au fost distruse in bombardament, fiind necesare lucrari de reconstructie.

Podul a rezistat pana la inceputul anilor 80. Din amintirile locuitorilor de la acea vreme, s-a intamplat de doua ori ca trenuri care transportau utilaje prea inalte sa agaţe podul, provocandu-i stricăciuni.
In aceste conditii, in anul 1984 a inceput constructia actualului pod, mai inalt, din beton. Lipsa de lucrari de intretinere l-au adus azi intr-o stare deplorabila.
Un locuitor din oras a povestit ca podul demontat a fost dus la Somesul Mic, pentru a asigura traversarea râului, dar ca acesta nu a rezistat mult.
VIDEO: In 1973 s-a turnat la Cluj si Oradea filmul „Pistruiatul”. Cateva secvente din film surprind un pod peste calea ferata, identic cu cel de la Gherla de dinainte de 1984, astfel incat cei mai tineri, care nu au prins acele vremuri, sa-si poata face o idee despre cum arata podul devenit istorie. Iar pentru cei care au pasit pe treptele de lemn, amintiri…

VIDEO 3D de senzaţie: cum arăta Castelul Martinuzzi de la Gherla pe la 1600

cetate castel 3dIstoricii spun că la 1540,  în locul unei vechi cetăţi – Gerlahida, se construieşte una nouă, Újvár (Cetatea Nouă), care, fiind aşezată în apropierea Someşului, capătă denumirea de Szamos-Újvár (in limba maghiara).

Cetatea era in proprietatea vistiernicului regal Gheorghe Martinuzzi, după care a primit şi numele: „Cetatea Martinuzzi”.

Un canal alimentat cu apa din Somesul Mic inconjura cetatea, pentru a nu permite raufacatorilor sa patrunda inauntru.

Pe la 1607, Gherla era prezentată astfel: pe poarta exterioară se află un lanţ lung şi două funii care slujesc pentru ridicarea podului mobil (probabil că şi în vechea cetate Gerlahida accesul se făcea pe un pod, de unde provine şi partea a doua a denumirii [hida – podul]). Deasupra porţii se găseşte o casă cu cuptor; în podul ei, între patru creneluri, sunt aşezate treizeci şi două de săcăluşuri. Dincoace de poarta exterioară, lângă zidul de împrejmuire, sunt aşezate două şiruri de case, între ele o bucătărie mare, pentru dărăbani.

cetate gherla castel martinuzzi 1605Urmează cetatea interioară; şirul de jos este alcătuit din cinci case cu cuptor, urmate de o pulberărie (aici se păstra probabil praful de puşcă). Pe un alt șir se găseşte casa clucerului, a tunarului, casa brutarului. Peste drum de ele se afla turnul. Pe şirul de sus, deasupra porţii interioare, se găsesc două case care comunică, alături de ele două case pentru păstrarea cărbunilor, iar lângă ele „palatul cel mare“ cu cuptor, masă, bufet, o laviţă lungă şi jilţuri; fereastra este acoperită cu hârtie. Alături se află palatul cel vechi al curţii. Urmează încă vreo cinci case cu cuptor. Turnurile cetăţii sunt: un bastion de pământ, o şură pentru tunuri, o armurărie, o capelă mică şi o clopotniţă.(¹)

Un clip video permite privitorului sa isi faca o idee foarte apropiata de realitate despre cum arata cetatea la acea vreme. Constructia 3D din film, care reda in fapt o alta cetate de la acea vreme, este similara cu cea de la Gherla, cum de altfel erau mai multe cetati in perioada respectiva.


¹ Orasul liber regal Gherla, Kristof Szongott, 1901, traducere de Andrea Ghita, Editura Ararat, 2014; video: cetatea Onod din Ungaria, de Zsolt Fodor

Ii recunoaşteţi? Sunt… din Gherla!

alexandru vlahuta caragiale george cosbucNumele lor este foarte cunoscut in Gherla, insa nu neaparat datorita prezentei lor fizice, ci… numelui pe care l-au dat unor strazi din oras.

Este vorba de Alexandru Vlahuta, aici intr-o fotografie de colectie, la mijloc, incadrat de George Cosbuc si Elena Cosbuc (la stanga) si  Alexandru Vaida Voievod si I.L. Caragiale (la dreapta).

Fotografia inedită a fost facuta in anul 1911 si ii surprinde pe scriitori stand relaxaţi la o bere. După mai bine de 100 de ani de când a fost realizată, fotografia continua să stârnească fascinaţie şi admiraţie, fiind o imagine extrem de reuşită a intelectualităţii româneşti din acea vreme.

Alexandru Vlahuță, nascut in 1858 la Pleșești, in județul Vaslui si decedat in 1919 la București, a fost un scriitor român, una dintre cele mai cunoscute cărți ale sale fiind România Pitorească, despre care Dumitru Micu spune că este un „atlas geografic comentat, traversat de o caldă iubire de țară”.

George Coșbuc, nascut in 1866 la Hordou, județul Bistrița-Năsăud, decedat in 1918, la București, a fost un poet, critic literar, ocazional și traducător român din Transilvania, membru titular al Academiei Române din 1916. A publicat la revista din Gherla „Cărțile săteanului român”.

După absolvirea liceului din Năsăud, George Coșbuc ar fi trebuit să se înscrie la școala de teologie greco-catolică din Gherla, așa cum și-au dorit părinții săi. Tânărul nu prea era atras de ceasloave și cazanii. Voit sau nu, a încurcat actele necesare concursului de admitere și când a ajuns la testare, nu a fost primit.

george cosbuc placheta gherlaPe o casa de pe strada Stefan cel Mare din Gherla poate fi vazuta o placheta pe care scrie „In aceasta casa a poposit in repetate randuri poetul George Cosbuc, ca oaspete al prietenului sau canonic dr. Octavian Domide, prelat papal”

Gherla, gara veche, la 1900

gherla gara 1900 szamosujvarPe 15 septembrie 1881 s-a inaugurat calea ferata Apahida – Gherla – Dej, cu o lungime de 46.7 km.

Probele s-au făcut cu puţin timp înainte. „Primul tren a sosit in Gherla în săptămâna trecută şi a fost primit cu mare bucurie”, scria revista „Familia”, într-un număr din august 1881.

Pentru construirea terasamentului liniei ferate, pe unde trec şi în prezent şinele, oraşul a răscumparat de la cetăţeni şi a pus la dispoziţia statului o fâşie de teren lată de 14 metri în lungul joncţiunii dintre grădinile de pe latura estică a oraşului cu cele ale cartierului agricol. află mai mult >>>