Miting cu oamenii muncii în zi de sărbătoare pe vremuri la Gherla. Ce program era la TV acum 30 de ani de 1 mai – VIDEO

1970 miting 1 mai 23 august romania ceausescuDacă în zilele noastre, 1 mai înseamnă ieșire la iarbă verde, la mici ori în mini-excursii, nu la fel era și pe vremuri.

În zilele de 1 mai sau 23 august se organizau mitinguri în toate orașele din România, parade militare la București, urmate de spectacole grandioase.

La Gherla aveau loc spectacole pe stadion, în care oamenii muncii, șoimii patriei, pionierii și uteciștii aduceau laudă „partidului și conducătorului iubit, Nicolae Ceaușescu”.

Balconul primăriei era ornat cu drapele tricolore și cu pancarte aniversare. La toate blocurile și casele era obligatoriu să se pună cele două steaguri, unul roșu, al PCR și celălalt tricolor, al Republicii Socialiste România.

foto jos: Gherla, 2 mai 1987, strada Bobâlna

gherla 1987 2 mai strada bobalna loto prono tricolor

După terminarea mitingurilor, valurile de oameni se îndreptau spre terase, la Grădina de Vară, la Băile Băița ori pe deal, în livadă, la cabana Bradet. Aici, cine era norocos, prindea și bere, și mici, la care se formau cozi uriașe.

Nu se grăbea nimeni spre casă. Programul de la televiziune, care avea în mod normal doar câteva ore pe zi, era prelungit, dar cu emisiuni dedicate aproape în exclusivitate cântecelor patriotice și omagiilor nesfârșite.

foto jos: programul la televiziune în urmă cu 30 de ani, pe 1 mai 1988

sursa https://tvarheolog.files.wordpress.com

video: program la TV în zile de sărbătoare

Ceaușescu și concurența

În ultimii ani ai regimului, la mitinguri erau purtate pe umeri tablouri uriașe doar cu Nicolae și Elena Ceaușescu. Asta pentru că, după ce a ajuns la putere, Ceaușescu și aparatul sau de propagandă i-au eliminat pe predecesorii săi din „decor”, ca să nu știrbească din importanța „geniului Carpaților”.

Fotografia principală, primită de la o cititoare Gherla INFO, este făcută undeva la sfârșitul anilor ’60, când aveau loc în cadru, alături de Ceaușescu și ceilalți lideri comuniști, ca Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica ori Ion Gheorghe Maurer.

Gherla și blocurile – când s-a construit blocul tău

Primul bloc ridicat la Gherla este cel de lângă Judecătorie, pe strada Bobâlna.

1959 este anul în care s-a dat startul ridicării de blocuri de locuințe în oraș. Cele mai multe s-au construit între 1965-1988, în perioada de glorie a comunismului lui Nicolae Ceaușescu: 130 de blocuri, cu peste 4,000 de apartamente.

După blocul de lângă Judecătorie, din 1959, a urmat al doilea bloc, pe strada Mihai Eminescu, în apropiere de Profi, în 1961. Au urmat cele trei blocuri din spatele catedralei armenesti din centrul orașului, în același an.

Continuă să citești Gherla și blocurile – când s-a construit blocul tău

Petrecere la Gherla acum 10 ani, în club X-tacy – VIDEO

Era anul 2007 când încă la Gherla se mai petrecea în weekend.  Aproape de gară, pe strada Trandafirilor, lângă piață, a funcționat câțiva ani Clubul X-tacy.

Continuă să citești Petrecere la Gherla acum 10 ani, în club X-tacy – VIDEO

Bonțida, 1964, pe vremea când Castelul nu era atât de „Electric”

Intrarea în 1944 bontida armata bonchidaCastelul Banffy de la Bonțida, într-un decor de iarnă, cu soldați, în 1964.

Continuă să citești Bonțida, 1964, pe vremea când Castelul nu era atât de „Electric”

Gherla, la ștrand în 1984

De la mijlocul anilor ’80 s-a deschis pentru locuitorii din Gherla noul ştrand, în parcul mare, lângă Someş.

Era perioada de transformare a oraşului, când demolările de case pentru construcţia de blocuri era în toi mai peste tot. Dacă aveai cumva ghinionul să locuieşti într-o casă unde un arhitect prea destoinic gândea că s-ar putea face un bloc de locuit, erai pierdut. Casă era demolată şi erai mutat la bloc cu forţa.

Continuă să citești Gherla, la ștrand în 1984

Gherla, 1970 – Restaurantul Transilvania – Complexul Comercial

restaurnat transilvania gherla catangaMai multe case vechi au fost demolate  la Gherla spre sfârşitul anilor ’60 pe strada Bobâlna pentru a face loc „modernizării”.

S-a construit  aici Restaurantul Transilvania, cunoscut de localnicii vremurilor trecute sub numele „Catanga”. Lângă el, un bar-bufet, iar alăturat, Complexul Comercial Transilvania, în 1969, aşa dupa cum se observă anul inscripţionat pe una dintre treptele interioare ale clădirii. La parterul clădirii cu doua etaje era o cofetărie.

Continuă să citești Gherla, 1970 – Restaurantul Transilvania – Complexul Comercial

Gherla, 1978 – lucrări agricole pe dealurile din jurul oraşului

Sfârşitul anilor ’70. Ogoarele erau arate până la ultima bucăţică de pământ. Erau vremurile când în România, importul de cereale, legume sau fructe era o noţiune necunoscută.

Gherla devenise în scurt timp un oraş industrializat, prin combinatul de prelucrare a lemnului, fabrica de sticlă, fabrica de spirt, Formaţia de Construcţii Montaj etc. In agricultură erau cuprinsă până în 1989 doar 10% din forţa de muncă a oraşului.

Funcţionau aici unităţile agricole I.A.S. (întreprindere agricolă de stat) cu o fermă legumicolă şi una mixtă; C.A.P. (cooperativa agricolă de producţie) Hăşdate, S.M.A. (staţiunea de maşini agricole) şi Secţia mecanică a C.A.P. Hăşdate.

I.S.C.I.P. Bonţida avea pe teritoriul oraşului o fermă de porci cu 15.000 de capete.

Agricultura oraşului era deservită de aproape 700 de oameni, revenind 23 de muncitori la 100 de hectare.

După 1990, IAS-urile si CAP-urile s-au desfiinţat, o mare parte a suprafeţelor au fost retrocedate proprietarilor, iar o parte dintre ele au fost vândute.¹

¹ Gherla – Istorie, cultură, spiritualitate, Ioan Câmpean, Casa Cărţii de Stiinţă, Cluj-Napoca, 2011

Gherla, 1984 – blocuri şi magazine. Se pregătea o nouă demolare

Mijlocul anilor ’80 la Gherla a fost dominat de lucrarile de constructie de blocuri in centrul orasului.

O fotografie din 1984 surprinde ultimele zile ale cladirilor vechi de pe strada Avram Iancu, demolate in 1985 (pe partea dreapta, in imagine). In locul lor au fost construite blocuri de locuinte, pana in anul 1988.

La inceputul anilor ’60 fusese demolat sirul vechi de case de pe partea stanga de pe aceeasi strada, pentru a face loc celui mai lung bloc din Gherla, de 110 metri, construit in 1966. Acesta a blocat iesirea strazii Closca spre strada Avram Iancu.

Planurile din acei ani, pastrate in arhive, arata ca se pregatea demolarea in continuare a cladirilor, spre centrul orasului.

Institutul de Cercetare si Proiectare al Judetului Cluj intocmise proiectul, dar inceperea executiei a fost sistata in decembrie 1989.

Era intocmita documentatia de expropiere si demolare pentru imobilele din str. Mihai Viteazu nr. 2, Piata Libertatii nr. 3, strada Avram Iancu, tot ce a mai ramas din ea si str. Dragos Voda nr. 2. ¹

foto jos: acelasi loc, dupa 30 de ani

gherla strada avram iancu blocuri

¹ Armenopolis oras baroc, Virgil Pop, Editura Accent, 2012, p. 241

Gherla, iarna 1990, centrul oraşului, catedrala armenească

gherla 1990 biserica armeneascaO fotografie din iarna anului 1990, în luna ianuarie, în centrul oraşului. După 27 de ani, parcă totul e la fel. Sau nu.

Intre timp, catedrala armeneasca, verde la acea vreme, a fost zugravita, s-a construit monumentul eroilor neamului langa rondul de flori din centrul parculetului, au aparut leaganele de lemn, luminitele de sarbatori si au disparut „moşii” de pe alei. Si a repornit ceasornicul din turnul cateralei.