Cetatea Martinuzzi – Penitenciarul Gherla la 1898

penitenciar gherla1898 szamosujvar martinuzzi castel cetateCetatea Martinuzzi, ridicată la 1540.

Soliman Magnificul îl numeste pe George Martinuzzi, episcop de Oradea, ca guvernator al Principatului Transilvaniei, în 1541.

Principatul este recunoscut de imperiul otoman ca stat cvasi-independent.

In 1785, Iosif al II-lea desemnează cetatea Gherlei “Carcer Magni Principatus Transilvaniae”, aceasta devenind închisoare.

De la 1 ianuarie 1787 sunt aduşi primii deţinuţi.

In 1859 se demolează zidurile care apărau cetatea de duşmani, construindu-se în locul lor o clădire cu două etaje şi acoperiş de tablă (locuinţa directorului).

De la 1 mai 1913, închisoarea devine Institutul de corecţie (preventiv) pentru minori, iar deţinuţii sunt trimişi la alte închisori, iar din 1940 redevine penitenciar.

Gherla, 1978 – lucrări agricole pe dealurile din jurul oraşului – GALERIE FOTO

1978 gherla cluj agricultura insamantari tarani tractorSfârşitul anilor ’70. Ogoarele erau arate până la ultima bucăţică de pământ. Erau vremurile când în România, importul de cereale, legume sau fructe era o noţiune necunoscută.

Gherla devenise în scurt timp un oraş industrializat, prin combinatul de prelucrare a lemnului, fabrica de sticlă, fabrica de spirt, Formaţia de Construcţii Montaj etc. In agricultură erau cuprinsă până în 1989 doar 10% din forţa de muncă a oraşului.

Funcţionau aici unităţile agricole I.A.S. (întreprindere agricolă de stat) cu o fermă legumicolă şi una mixtă; C.A.P. (cooperativa agricolă de producţie) Hăşdate, S.M.A. (staţiunea de maşini agricole) şi Secţia mecanică a C.A.P. Hăşdate.

I.S.C.I.P. Bonţida avea pe teritoriul oraşului o fermă de porci cu 15.000 de capete.

Agricultura oraşului era deservită de aproape 700 de oameni, revenind 23 de muncitori la 100 de hectare.

După 1990, IAS-urile si CAP-urile s-au desfiinţat, o mare parte a suprafeţelor au fost retrocedate proprietarilor, iar o parte dintre ele au fost vândute.¹

In fotografiile realizate în anul 1978, pe dealurile din apropierea oraşului, muncitori şi tractoare, la semănat de porumb.

¹ Gherla – Istorie, cultură, spiritualitate, Ioan Câmpean, Casa Cărţii de Stiinţă, Cluj-Napoca, 2011

foto © Minerva

Gherla, 1984 – blocuri şi magazine. Se pregătea o nouă demolare

gherla 1984 strada avram iancu bloc magazinMijlocul anilor ’80 la Gherla a fost dominat de lucrarile de constructie de blocuri in centrul orasului.

O fotografie din 1984 surprinde ultimele zile ale cladirilor vechi de pe strada Avram Iancu, demolate in 1985 (pe partea dreapta, in imagine). In locul lor au fost construite blocuri de locuinte, pana in anul 1988.

La inceputul anilor ’60 fusese demolat sirul vechi de case de pe partea stanga de pe aceeasi strada, pentru a face loc celui mai lung bloc din Gherla, de 110 metri, construit in 1966. Acesta a blocat iesirea strazii Closca spre strada Avram Iancu.

Planurile din acei ani, pastrate in arhive, arata ca se pregatea demolarea in continuare a cladirilor, spre centrul orasului.

Institutul de Cercetare si Proiectare al Judetului Cluj intocmise proiectul, dar inceperea executiei a fost sistata in decembrie 1989.

Era intocmita documentatia de expropiere si demolare pentru imobilele din str. Mihai Viteazu nr. 2, Piata Libertatii nr. 3, strada Avram Iancu, tot ce a mai ramas din ea si str. Dragos Voda nr. 2. ¹

foto jos: acelasi loc, dupa 30 de ani

gherla strada avram iancu blocuri

¹ Armenopolis oras baroc, Virgil Pop, Editura Accent, 2012, p. 241

foto © Minerva

Gherla, 2006: angajaţii de la fabrica de sticlă au blocat şoseaua

gherla fabrica de sticla 2006 protest greva clujEra 30 ianuarie 2006. Angajatii de la fabrica de sticla, inchisa cu cateva luni inainte, au blocat soseaua la iesirea din Gherla, nemultumiti ca au ramas fara loc de munca.

La acea vreme, varianta ocolitoare pe la Bunesti era un drum amarat de ţară, iar protestatarii au considerat ca trebuie sa treaca la forme mai agresive de exprimare a nemultumirilor, cu speranta ca cineva se va uita si la ei. A fost in zadar.

Fostii angajati aveau salarii bune si multi luasera credit de la banca pentru a-si cumpara case ori masini. Inchiderea fabricii le-a spulberat visele si i-a trezit la realitatea cruda: unde sa lucreze? O parte s-au angajat la Sortilemn, iar altii au luat fortat drumul Clujului.

In iarna lui 2006 au blocat de mai multe ori soseaua, obligand soferii sa-si gaseasca alta cale pentru a ajunge la Cluj sau la Dej. Rezultatul a fost insa zero.

Sticla racita in cuptoarele ramase fara gaz, din cauza neplatii facturilor, a ramas tot acolo, pana in ziua de azi.

Mediafax, 30.01.20006: „Circa 100 de muncitori de la fabrica de sticla Somvetra din Gherla, aflati in somaj tehnic din noiembrie, blocheaza, luni 30 ianuarie 2006, soseaua nationala E58, in centrul Gherlei, pe trecere de pietoni, in jur de 5 ore. 12 dintre ei sunt in greva foamei.”

gherla fabrica de sticla 2006 protest greva cluj

foto: Mediafax

Gara din Gherla, iarna 1941. „Taxi” cu trăsura

gara gherla 1941 szamosujvarAşa arăta gara veche din Gherla, prin iarna lui 1941.

Clădirea a fost bombardată în octombrie 1944 şi apoi refacută. La acea vreme, „taximetria” se făcea cu trăsura.

In fotografia a doua, cateva magazine de pe cealalta parte a drumului, intre care unul de vin si bere. Cladirile respective au fost demolate in anii ’60.

– imagini din colectia Kasza Antal –
gherla 1941 szamosujvar

Cetatea Gherla la 1699

1699 gherla cetate szamosujvarLa 1699 a aparut o harta a Transilvaniei, realizata de Morando Visconti. Desenul mare, de un metru patrat, cuprindea ilustratii cu cele mai importante cetati: Cluj, Deva, Fagaras, Sibiu, Bistrita si Medias. Intre ele, cetatea de la Gherla, vazuta dinspre sud.

In desen apare cetatea cu turnuri si cladiri, cateva gospodarii in apropiere, Somesul Mic care se pierde printre dealuri, dar si drumul care urca la Bunesti, spre Dej.

Gherla, iarna 1990, centrul oraşului, catedrala armenească

gherla 1990 biserica armeneascaO fotografie din iarna anului 1990, în luna ianuarie, în centrul oraşului. După 27 de ani, parcă totul e la fel. Sau nu.

Intre timp, catedrala armeneasca, verde la acea vreme, a fost zugravita, s-a construit monumentul eroilor neamului langa rondul de flori din centrul parculetului, au aparut leaganele de lemn, luminitele de sarbatori si au disparut „moşii” de pe alei. Si a repornit ceasornicul din turnul cateralei.

foto © Minerva

Gherla, 1990, soseşte un camion cu ajutoare

gherla 1990 camion ajutoare franta strasbourg clujImediat dupa revolutia din decembrie 1989, in Romania, ca si la Gherla, au inceput sa soseasca camioane intregi cu ajutoare.

Din Franta, Germania, Austria, Elvetia, Suedia, Danemarca, Olanda, Italia, oameni inimosi si asociatii de caritate, au simtit ca trebuie sa fie alaturi de romanii care au avut parte de lipsuri in timpul regimului comunist.

Masini incarcate cu alimente, haine si bunuri de larg consum au sosit periodic in oras, la primarie, scoli sau biserici.

foto: un camion de la Strasbourg (Franta), in fata primariei Gherla, in 1990

Intr-un proces verbal al unei sedinte a conducerii primariei Gherla din data de 9 noiembrie 1990 se mentiona:

„In vederea inventarierii ajutoarelor aflate in stoc la sediul primariei, de la fostul CPUN Gherla, se stabileste a se inventaria pana la data de 14.XI a.c. de catre urmatoarea comisie: Riti Dorina – contabil principal, presedinte; Moldovan Ioan – autoritatea tutelara, membru, Coroian Simion – autoritatea tutelara, membru; Apahidean Mircea – din partea spitalului; Waller Iuliu – Coop. Consum.

Obiectele de imbracaminte se vor distribui persoanelor aflate in evidenta autoritatii tutelare, iar maruntisurile (sapunuri, spreiuri, colonie) la copiii muncitorilor de la serviciile organizate, industria mica, intretinere, PSI, portari si gradinite de copii. Actiunea se va incheia pana la data de 1.XII.90.”

Intr-un proces verbal din 23 noiembrie 1990, viceprimarul de la acea vreme, Romulus Mirza, vorbind despre vizita unei delegatii suedeze cu scopuri umanitare la casele de copii scolari si prescolari din Gherla, spune ca oaspetii „se declara nemultumiti deoarece primaria nici nu stie cand s-au primit ajutoare si in ce constau acestea. Face precizarea ca de fiecare data sa fie anuntata primaria de primirea ajutoarelor pentru ca acestea sa fie distribuite unde trebuie si cum trebuie”.

In acelasi proces verbal se mai scrie ca „in oras circula diferite zvonuri cu privire la modul de distribuire a ajutoarelor, ca au fost sustrase, furate si date la persoane care nu erau nevoiase”.

Seica Maria, directoarea Casei de copii spunea in aceeasi sedinta ca „s-au primit ajutoare de la Crucea Rosie Germana. Lucrurile care nu s-au potrivit copiilor au fost distribuite persoanulului unitatii. Am primit masini de spalat”.

Vasile Bondor, directorului caminului de batrani, declara ca s-a „primit un congelator si o masina de spalat, de asemenea haine, incaltaminte indestulatoare. Cele care ne-au prisosit le-am dat oamenilor saraci din oras si din satele componente”.

Primarul Oltean Gh. Serban spunea, la randul sau, „sa se aiba grija cum si la cine se distribuie aceste ajutoare, pentru ca se creaza tot felul de discutii si se primesc foarte multe reclamatii, cum si la cine s-au distribuit aceste ajutoare. Primaria are interesul sa se faca un inventar corect al ajutoarelor, pentru ca atunci cand sunt reclamatii sa se poata verifica.”

O luna mai tarziu, tot intr-un proces verbal al sedintei de la primarie, se preciza ca „pe viitor, ajutoarele primite se vor repartiza prin Asociatia de Ajutor „Dacia”, cu exceptia celor primite cu destinatie. Primaria isi rezerva dreptul, in conditiile legii, de a verifica corectitudinea receptiei marfii si in anumite situatii de a dispune repartizarea anumitor bunuri pentru anumiti beneficiari, persoane fizice sau juridice”.

foto © Minerva