Fotbal la Gherla în 1944, cu echipa naziștilor

1944 gherla fotbal nemti ss nazistiO fotografie de arhivă, datată aproximativ 1944, surprinde echipa de fotbal din Gherla, care juca acasă un meci cu echipa nemților.

În imaginea îngălbenită de vreme se observa în partea stângă, ofițerul SS care a asistat la meciul dintre echipa locală și nemții ajunși cu linia frontului in Transilvania. Germanii erau în tricouri închise.

Victor Moldovan, nascut in 1927 la Gherla, este unul din componenții echipei de la acea vreme. 

„Am prins dragoste de jocul de fotbal de mic copil, când frații mei Traian (Nuțu) și Alexandru (Pilu), mă duceau cu ei la antrenamente și la meciurile pe care le susținea echipa orașului nostru. Am început să joc prima data pe post de portar, dar fiindcă îmi plăcea să dau goluri, am jucat pe post de înaintaș. La vârsta de 15 ani am jucat deja în echipă ca înaintaș.

victor moldovan fotbal gherlaLa 18 ani am fost solicitat de echipa Fierarul (Vasas) din Cluj-Napoca. Apoi am jucat la Armata Cluj și Câmpulung Moldovenesc, satisfăcându-mi totodată stagiul militar. După terminarea armatei am fost chemat la CCA (Casa Centrală a Armatei) București, unde am jucat multe meciuri internaționale. Am fost încadrat în armata, iar după ce am încetat activitatea competițională, am antrenat grupe de copii și juniori pentru echipa CCA București”, a povestit fostul fotbalist.

Traian Moldovan și-a măsurat forțele pe teren, în timpul războiului, chiar cu o echipă a naziștilor. „Am jucat contra nemților la Gherla. Nu ne-a fost frică. Am dat în ei ca dracu’, i-am căsăpit. Cu șeful S.S. din Gherla mă împrietenisem, era profesor de sport. I-am bătut și pe nemți, și pe cehi. Și n-am plătit nicicum”, a povestit Victor Moldovan într-un interviu pentru Libertatea >

In vremea războiului, când o parte din Transilvania a intrat sub administrația maghiară, echipa de fotbal din Gherla purta numele Szamosújvári Törekvés. Acesta a activat în campionatele dintre 1941 și 1944.

Profesorul de sport Sabo Augustin mai menționează în cartea sa „Sportul gherlean din perspectiva unui impatimit”, că după sosirea rușilor (octombrie 1944), echipa din Gherla s-a numit o perioada „Katiușa”.

foto: Libertatea.ro

Mănăstirea Nicula pe la 1900

manastirea nicula 1937Mănăstirea Nicula – important centru de pelerinaj din Ardealul de Nord.

Biserica mănăstirii a adăpostit de-a lungul timpului renumita icoană pictată în anul 1681 de meșterul Luca din Iclod. Conform unui proces-verbal întocmit de ofițeri austrieci, icoana ar fi lăcrimat între 15 februarie și 12 martie 1699.

În anul 1713 guvernatorul Transilvaniei Sigismund Kornis a dus icoana la reședința nobiliară de la Castelul Kornis din satul Benediugu Dejului, de unde aceasta a ajuns la Cluj. Apoi icoana s-a întors la Nicula, în bisericuța de lemn.

Icoana ar fi fost dăruită sătenilor de la Nicula de către nobilul român Ioan Cupșa.

Papa Clement al XIII-lea a acordat în anul 1767 indulgență plenară pelerinilor greco-catolici care călătoreau la Mănăstirea din satul clujean Nicula în sărbătorile mariane 15 august (Adormirea Maicii Domnului – Sfântă Mărie Mare) și 8 septembrie (Nașterea Maicii Domnului – Sfântă Mărie Mică).

Biserica din piatră a mănăstirii a fost edificată, lângă bisericuța de lemn construită mai înainte acolo, între anii 1875 și 1879, pe cheltuiala Episcopiei de Gherla. In 1898 a fost tencuită și acoperită cu tablă. Sub administrația lui Ioan Ivascov, fratele ctitorului, au fost ridicate în 1905 cele doua turnuri ale bisericii de către zidarul Teodor Cătana și fiul sau, lemnarii Ioan Mureșan și Alexandru Rus, împreună cu tinichigiul Dumitru Nas, toți din Gherla.

În anul 1928 papa Pius al XI-lea a acordat acestui lăcaș monahal greco-catolic statutul de Sanctuar marian.

În 1948 mănăstirea greco-catolică a fost închisă, iar călugării bazilieni au fost arestați, odată cu scoaterea Bisericii Române Unite cu Roma în afara legii. Ieromonahul Leon Man, starețul mănăstirii, a fost întemnițat de comuniști și a murit în închisoarea de la Gherla.

În 18 decembrie 1948 autoritățile comuniste au instalat la Nicula primul stareț ortodox, în persoana ieromonahului Varahiil Jitaru.

  • fotografia principală dintr-un volum publicat în anul 1937

Gherla, la ștrand în 1984

1984 strand gherlaDe la mijlocul anilor ’80 s-a deschis pentru locuitorii din Gherla noul ştrand, în parcul mare, lângă Someş.

Era perioada de transformare a oraşului, când demolările de case pentru construcţia de blocuri era în toi mai peste tot. Dacă aveai cumva ghinionul să locuieşti într-o casă unde un arhitect prea destoinic gândea că s-ar putea face un bloc de locuit, erai pierdut. Casă era demolată şi erai mutat la bloc cu forţa.

Ştrandul s-a construit fără prea multe pretenţii, aşa cum se lucra în comunism, la normă. Şi totuşi, era varianta cea mai la îndemână pentru a face baie în sezonul estival, pe lângă locaţiile deja cunoscute, Băile Băiţa ori Sărătura.

Bazinul mare avea dimensiuni aşa-zis olimpice – aproximativ 25 x 50 metri, cu adâncime la margine de 1.75 metri, iar spre mijloc aproximativ 2.50 metri.

Pentru cei mici s-a construit în apropiere un ştrand rotund, de mică adâncime. Într-un colţ era un chioşc, unde dacă aveai noroc, apucai mici sau bere. Mai erau câteva leagăne şi… cam atât.

După 1990, incinta a fost administrată o perioada de Organizaţia Clubul Tineretului, care a deschis la scurt timp discoteca Ring, cu numele „împrmutat” de la celebra discotecă din Costineşti. Cea mai de succes decadă, după numărul uriaş de petrecăreţi, a fost între 1993-2003, când se stătea la coadă la intrare, dar şi la ieşire.

foto © Minerva

Discoteca Ring şi o poveste de 20 de ani, cu petreceri de neuitat – VIDEO

Gherla, 1970 – Restaurantul Transilvania – Complexul Comercial

restaurnat transilvania gherla catangaMai multe case vechi au fost demolate  la Gherla spre sfârşitul anilor ’60 pe strada Bobâlna pentru a face loc „modernizării”.

S-a construit  aici Restaurantul Transilvania, cunoscut de localnicii vremurilor trecute sub numele „Catanga”. Lângă el, un bar-bufet, iar alăturat, Complexul Comercial Transilvania, în 1969, aşa dupa cum se observă anul inscripţionat pe una dintre treptele interioare ale clădirii. La parterul clădirii cu doua etaje era o cofetărie.

Anii au trecut, iar din tot ce-a fost si-a mai pastrat destinaţia iniţială doar restaurantul. Prin ’97-’99 aici a funcţionat şi o discotecă, însă nunţile şi balurile erau la ordinea zilei.

Bar-bufetul a fost o vreme înlocuit de o agenţie loto, cu sală de jocuri de noroc.

Complexul comercial, care avea raioane de produse diverse – îmbrăcăminte, încălţăminte, textile şi-a redus treptat activitatea după 1990, când au apărut în oraş magazinele particulare, cu o ofertă mult mai atractivă.

Sărbători armeneşti la Gherla de-a lungul timpului – GALERIE FOTO

Sărbătoarea Sf. Grigore Luminatorul la Gherla, în prima jumătate a secolului X, în fotografii de colecţie.

La acea vreme, catedrala armenească din centrul oraşului era flancată de statuile din piatră ale celor 12 apostoli.

Gardul a fost demolat la începutul anilor ’60, iar o parte dintre statui se află în prezent în interiorul catedralei, la intrare.

Gherla, primăria pe la 1910

primarie gherla 1910Actuala clădire a primăriei a fost construită la începutul anilor 1900. In locul ei se afla înainte o casă în stil baroc, care a fost demolată.

In fotgrafia de acum peste 100 de ani, datată aproximativ 1910, mai apare în partea dreaptă încă o casă, care a fost demolată şi ea pe la sfârşitul anilor ’30. In locul ei s-a construit fosta clădire a poştei, în stil cubic.

Dupa ridicarea construcţiei, aici a funcţionat Banca de Credit şi cafeneaua Royal la parter, care prin anii ’20 avea şi o terasă în faţă. Stilistic, aparţine eclectismului clasicizant.

Primăria s-a mutat aici după 1944 şi funcţioneaza de atunci fără întrerupere în aceeaşi locaţie. La parter a funcţionat un Cafe-Bar până pe la începutul anilor 2000.

Cetatea Martinuzzi – Penitenciarul Gherla la 1898

penitenciar gherla1898 szamosujvar martinuzzi castel cetateCetatea Martinuzzi, ridicată la 1540.

Soliman Magnificul îl numeste pe George Martinuzzi, episcop de Oradea, ca guvernator al Principatului Transilvaniei, în 1541.

Principatul este recunoscut de imperiul otoman ca stat cvasi-independent.

In 1785, Iosif al II-lea desemnează cetatea Gherlei “Carcer Magni Principatus Transilvaniae”, aceasta devenind închisoare.

De la 1 ianuarie 1787 sunt aduşi primii deţinuţi.

In 1859 se demolează zidurile care apărau cetatea de duşmani, construindu-se în locul lor o clădire cu două etaje şi acoperiş de tablă (locuinţa directorului).

De la 1 mai 1913, închisoarea devine Institutul de corecţie (preventiv) pentru minori, iar deţinuţii sunt trimişi la alte închisori, iar din 1940 redevine penitenciar.

Gherla, 1978 – lucrări agricole pe dealurile din jurul oraşului – GALERIE FOTO

1978 gherla cluj agricultura insamantari tarani tractorSfârşitul anilor ’70. Ogoarele erau arate până la ultima bucăţică de pământ. Erau vremurile când în România, importul de cereale, legume sau fructe era o noţiune necunoscută.

Gherla devenise în scurt timp un oraş industrializat, prin combinatul de prelucrare a lemnului, fabrica de sticlă, fabrica de spirt, Formaţia de Construcţii Montaj etc. In agricultură erau cuprinsă până în 1989 doar 10% din forţa de muncă a oraşului.

Funcţionau aici unităţile agricole I.A.S. (întreprindere agricolă de stat) cu o fermă legumicolă şi una mixtă; C.A.P. (cooperativa agricolă de producţie) Hăşdate, S.M.A. (staţiunea de maşini agricole) şi Secţia mecanică a C.A.P. Hăşdate.

I.S.C.I.P. Bonţida avea pe teritoriul oraşului o fermă de porci cu 15.000 de capete.

Agricultura oraşului era deservită de aproape 700 de oameni, revenind 23 de muncitori la 100 de hectare.

După 1990, IAS-urile si CAP-urile s-au desfiinţat, o mare parte a suprafeţelor au fost retrocedate proprietarilor, iar o parte dintre ele au fost vândute.¹

In fotografiile realizate în anul 1978, pe dealurile din apropierea oraşului, muncitori şi tractoare, la semănat de porumb.

¹ Gherla – Istorie, cultură, spiritualitate, Ioan Câmpean, Casa Cărţii de Stiinţă, Cluj-Napoca, 2011

foto © Minerva